duminică, 11 ianuarie 2009

filmul s-a rupt cand trebuia

fusese un chef dement. mi-amintesc asta, venisera niste negri cu instrumente de percutie, cu niste ritmuri dracesti, dansasem pana la epuizare. ieseam din cand in cand afara, era inceputul lui decembrie, o boare de zapada brodase copacii, imi umpleam plamanii cu aer rece si curat ca sa las loc apoi fumului gros din incapere, iar muzica, iar alcool si iar dansam.
avea ochii de culoarea carbunelui
si uneori privirea lui ma ardea
o simteam atintita pe solduri, in ceafa, pierduta pe genunchi
ne potrivisem pasii pe ritm
dar uitam de el, prinsa in vartejul dansului
cand mi-l aminteam il cautam prin incapere, il gaseam la panda
si-mi zambea
sa nu pleci, imi soptise trecand pe langa mine, sa nu pleci fara mine
era cel mai ciudat barbat din gasca noastra
si-avea reputatie de intangibil
cica se combina numai cu dame bogate carora le sucea mintile, iar el traia pe picior mare, despre dragoste avea pareri proaste, iar pe mine ma tachina de fiecare data, ca-s prea mica, prea obraznica sau prea salbatica, dar isi facea timp sa ma duca acasa cu masina lui de fite, ori sa-mi aduca de prin calatorii cate-o amuleta sau vreun parfum cu aroma prea dulce. odata mersesem pe jos, noaptea, si ma mangaiase ca din intamplare pe par. daca am fi trait in alta viata, imi spusese, te-as fi luat de nevasta.
rasesem atunci si acum, la petrecerea la care ne adunasem cu totii, ma vana sistematic, imi tulbura distractia
ma provoca
arzandu-ma cu ochii aia negri
combinatia teribila de vin rosu, tigari de foi si muzica africana
imi luase mintile, se facuse dimineata si lumea pleca, lucrurile se miscau nefiresc, dansau de-acum mesele si podeaua avea gropi
m-a prins de mana cand imi legam fularul, am chemat un taxi, du-te inainte si asteapta-ma, ies in cateva minute
tonul era poruncitor, cald, dar poruncitor, m-am conformat, ca nauca
in masina era cald si motorul torcea a somn
mai asteptam pe cineva? soferul era plictist si mirosea a mucegai, iar eu, cu gandurie amestecate prin alte lumi, eu
am raspuns instinctiv ca nu
si i-am dat adresa mea de-acasa. pe urma, privind copacii cum danseaza in ferestre, am adormit.

3 comentarii:

innuenda spunea...

Salbatica, micuţa,zuzeta...:)

(nici eu nu l-aş fi aşteptat; mai ales bărbaţii puternici au nevoie de lecţii de la femei "slabe")

Anonim spunea...

oh eram salbatica asemeni unui cal liber si nelinistita ca vantul de primavara :p

atunci doar instinctul m-a trimis acasa. abia dupa cateva zile, purtand totusi in ganduri un soi de regret amestecat cu alt soi de curiozitate, am devenit mandra de mine.

stii, insa,
uneori nu ma pot impiedica sa ma intreb
ce ar fi fost daca...?!

smith john spunea...

Super blogul !
Trailer+film+subtitrare filme gratis 2009
http://filme-gratis-2009.blogspot.com Intra si vezi !
Bafta in continuare !