joi, 18 iunie 2009

greseli

eu am gresit
eu, fiinta superficiala si josnica
pentru care lucrurile serioase sunt bancuri stupide de care razi in hohote, dar care-ti lasa gust amar
eu gresesc in fiecare zi
prefacandu-ma ca-mi pasa de tot felul de cacaturi, care de fapt ma lasa rece,
prefacandu-ma ca ce spune ala sau aia e interesant,
prefacandu-ma ca are vreo importanta
doar din dorinta absurda de a-i da cuiva linistea ca e ascultat.
eu voi gresi maine
zambind proastei care ma intreaba tampenii
ca sa facem conversatie
sau lansandu-ma intr-o controversa absurda pe teme literare cu tipul pe care, doar ce-i arunc o privire, mi-l imaginez gol si excitat
si voi gresi cand dimineata, in loc sa dorm imbratisata de vise halucinante,
o sa ma urc in masina
o sa iau traficul in bot
si-o sa ma duc la birou
unde o sa ma gandesc
ca am gresit cand i-am spus aluia, in mijlocul unei tavaleli prin asternuturi,
o magarie legata de excesul de alcool la barbati
si el n-a mai vorbit cu mine niciodata
am gresit si cand mi-am imaginat ca prietenia n-are pret
si-am gresit imaginandu-mi ca e bine sa spui lucrurilor pe nume
gresesc
discutand despre probleme existentiale sau cumparaturi la metro
cu ala care ar vrea sa ma sprijine de primul zid si sa mi-o traga pe la spate sau cu aia care stie toate preturile de la obor,
gresesc si cand raspund la telefon unor oameni care-mi cer bani, dupa ce n-am mai vorbit de-un secol
sau cand ii reped tocmai pe cei care-mi sunt dragi,
gresesc amestecand fericirea cu tristetea si furia cu nepasarea
si voi gresi cand, in loc sa fac ce vreau,
voi face ce tot ce vreau. voi gresi facand ce trebuie in loc sa fac ce trebuie.
cu adevarat relaxant este ca, traind intr-o perpetua greseala,
nu ma tem niciodata ca am sa gresesc. si gresesc.

vineri, 5 iunie 2009

secvente

la masa din spatele meu plange in hohote o femeie
inabusit, chinuitor
o aud cum sopteste
ce-o sa fac acum, spune-mi, ce-o sa fac
ma inec cu frappe-ul, vreau sa o vad, vreau sa o vad
fac o suta de manevre pana reusesc sa-i zaresc chipul, poarta amintirea unei femei frumoase, dar e chinuita de cearcane adanci si-a renuntat sa-si mai vopseasca parul albit
ma uit la ea si zaresc doar durere,
pe obrajii cenusii i se scurg lacrimi si-mi sucesc si mai mult gatul sa vad cu cine-si imparte masa si durerea
fata ce-o insoteste nu are mai mult de 14 ani, tine capul plecat si-i vad mainile cu pumnii stransi, e fiica-sa, ma gandesc
mi se strange inima.

***
si incepe ploaia
picaturi uriase imi izbesc parbrizul, cerul s-a intunecat a sfarsit de lume
in cateva secunde cineva arunca galeti cu apa peste noi, urla vantul
si nu mai vad nimic, nimic, nimic
merg prosteste urmarind cu privirea stopurile masinii din fata
in zgomotul infernal al grindinei dezlantuite imi aprind o tigara, masina parca-i vapor si imi dau seama ca nici n-as putea sa ma opresc pentru ca in furtuna crunta nu vad nici dreapta, nici stanga, nu vad nimic in afara de stopurile masinii din fata, jarul tigarii mele si potopul de-afara
calauza mea franeaza brusc si aproape ca ma duc gramada peste el
apuc sa vad doar cum scheletul chinuit al unui panou publicitar se rostogoleste pe langa noi si dispare in noapte.

***
hai sa mergem la mine, ii zic
dupa ce-am inghitit zeci de limonade si freshuri
pe urma ne imbatam, cand revelator, cand prosteste pana in zori de zi si filozofam ieftin si bogat
mi se rupe pula ca te-am cunoscut vreodata sau ca nu te-am cunoscut, e tot aia, imi zice
si eu incep sa plang.

***
stau intr-o coloana de masini si ma uit pe fereastra
o vad cand iese din curte, o tiganca ce n-are mai mult de 10, poate 11 ani
pare abia trezita din somn, cu ochii carpiti si parul cuifulit
se opreste in poarta, se scarpina in cap si apoi in cur
isi ridica tricoul dungat si jegos si si-l leaga sub tate, privind in gol
pe urma salta bratele deasupra capului si pare sa ingane un cantec
pe ritmul caruia
incepe sa-si balanseze soldurile. danseaza.