joi, 26 iunie 2008

razbunarea florilor


asta primavara deci, pe cand bateam gradinile, pepinierele ori magazinele
in cautarea celor mai frumoase plante
am zis: numai trandafiri, numai trandafiri rosii si galbeni.
nu mi-au facut cu ochiul nici frumosii albi, nici ghirlandele cu degradeuri
si, nici vorba, trandafirii roz desenati elegant pe rasaduri (asa se numesc, parca). caci asa cumperi, o bucata de tulpina cu radacina impachetata. mergi pe incredere.
asadar
nu-mi plac trandafirii roz, nu mi-au placut niciodata. parca-s bomboane fondante (al caror gust il ador, dar a caror culoare m-a ingrozit intotdeauna). nu-mi plac si pace.
asa ca am decretat: nici urma de trandafir roz in gradina mea!

au inflorit, maiestuos, galbenii. inalti si demni, cu floarrea cat o cupa de sampanie. splendid.
dupa primele flori am observat alti boboci pe tulpina. multi boboci. numai la unul am numarat 25. fericirea a durat doua zile. pana au inceput sa pocneasca. de-acolo, de sub sepale, s-au itit petalele. oh, petalele roz...
fiecare trandafir galben mi-a rezervat o surpriza de alte 20 de flori roz. asta asa, ca sa ma invat minte sa mai conditionez natura...

lunga vara fierbinte

respir cu vara fierbinte tolanita la picioarele mele. dogoreste in culori calde si-mi picura in ganduri miros de iarba incinsa. e cald si-mi place. nu ma ascund disperata pe sub copaci, nici nu caut inselatoarea racoare a aerului expirat printr-un aparat agatat in perete. stau in soare, in soare si adun caldura.
e fierbinte, aerul e fierbinte, pielea imi arde, respiratia ma doare, stau in soare, in soare si ma bucur de vara. pamantul se crapa, bietele flori palesc, apa se incalzeste instantaneu in pahar, capat culori de cafea, nu ma doare capul, nu transpir, nu visez la dusuri reci, nici la racoarea placuta a piscinei. nu visez, doar traiesc vara, am asteptat-o un an intreg, am ascuns-o pe timp de iarna prin toate colturile casei si ale sufletului, am chemat-o-n soapta in noptile incerte de primavara.
iubesc vara. vara asta lunga si fierbinte, cu zile incinse si asfalt topit, cu iarba parjolita si dor de mare si de talpi goale pe nisip, cu parfum de iubire trecuta.

chiar daca ma oboseste
vara asta fierbinte, vara cu furtuni cumplite iscate din senin, vara banala, vara sufocanta si capricioasa, vara pe care-o astepti cand nu e si vrei s-o gonesti cand te-apasa, vara cu suflet de femeie frumoasa, frumoasa si apasatoare, atata iubire,
atata iubire, iti vine sa-i zici, mai lasa-ma sa respir, lasa-ma.
la primele ploi triste de toamna
o sa te iubesc cu imagini de soare
vara dogoreste, intinsa la picioarele mele
o adun pe toata acum, pe toata
sa-mi tina de cald, de urat, de frumos,
sa-mi tina de soare, macar pan' la vara.

joi, 19 iunie 2008

marți, 17 iunie 2008

somewhere, over the rainbow

vorbesc
cu gust de bere
despre viata.
nu stiu daca-am imbatranit. tanara ma simt, dar am facut si am trait atatea lucruri
incat incep sa ma-ndoiesc de propriile amintiri.
in toate secventele bizare, pe care le evoc acum, eram tot eu.
eu sa fi fost?
ce dracu am facut? ce n-am facut?
insir povesti si-mi amintesc
de mine intr-un fel, sunt eu, dar nu sunt eu
nu stiu si nici nu-i important.

dar am trait bucati de aventuri
si capete de lume
ireala.
am cautat, m-am cautat
si m-am gasit
de-atatea ori si in atatea ipostaze
incat ma tem
ca m-am pierdut de tot
dar tot mai stiu
sa rad, sa plang si sa privesc, zambind, un curcubeu.

duminică, 15 iunie 2008

ce mai faci?

ce mai faci?
politicoasa intrebarea pluteste
dupa zile sau luni de absenta, dupa ani uneori
straina si impersonala.
ce mai fac?
nu stiu ce sa raspund
nu stiu cum sa inghesui in cateva vorbe o bucata de viata
mai mare sau mai mica

ce mai fac?
ma bucur de ploaia de vara, plang la filme, respir regina noptii, beau bere si dansez sub clar de luna mincinoasa, m-ascund de unii, ma bucur de altii, ma joc si-amestec norii, ascult povesti, mi-e dor, mi-e frica, mi-a urat, visez ca zbor si ma trezesc zambind, trisez la carti, m-agit la meci, caut cuvinte potrivite si le-asez gresit, ma cert si tip, ma supar si tac, rad, alerg, mananc, cumpar prostii, mi-e dor de-o plaja pustie si de vant, ascult timpul cum se scurge in fire de par albe aparute peste noapte, la dracu, inca unul, nirvana, da, a ramas inghetata mea preferata si anul asta, tot carlsberg beau si whisky cu red bull, nu, nu m-am tuns, doar ca m-am ingrasat, vreo patru kilograme am luat, s-au dus direct pe cur, interesant- crede stefan, dar blugii intra greu, de nico nu mai stiu nimic si pe razvan il vad mereu, prieteni vechi, prieteni noi, dezamagiri, surprize, plictiseli
cum sa-ti raspund?
sunt bine e de-ajuns
sunt bine, multumesc.
dar tu?
tu ce mai faci?

duminică, 1 iunie 2008

accident

in anii in care ma indeletniceam cu sportul cu patine de gheata incasam cateva cazaturi pe saptamana. ca un facut, toate in genunchiul drept.
au trecut ani de cand m-am lasat (de patinaj), dar nu si de cazaturi. pentru ca am experimentat pe rand tot felul de sporturi extreme. cele mai aprige busituri le-am tras de pe motor, ultima dintre ele nu mai departe de inceputul acestei frumoase primaveri.
niciodata, insa, n-am cazut asa, aiurea.
pana ieri.
telefonul suna turbat pe masa din curte
eu purtam triumfatoare un castron, capsuni cu multa frisca
am rupt-o la fuga
cu grija sa nu pierd pretiosul continut, nici pretiosul apel sa nu-l ratez
am zburat de pe terasa, cu bataie pe dreptul
si cand sa aterizez in siguranta ceva s-a intamplat
mi-am dat seama ca am a alege
desertul sau integritatea fizica
nu m-am putut hotari
am aterizat spectaculos, pe genunchiul stang, durerea ascutita mi-a luat rasuflarea, mi-am facut praf podul palmei drepte
doar doua trei fructe s-au rostogolit in praf
si soneria telefonului a incetat.

o umflatura obraznica s-a asezat peste genunchi, ma doare crunt fiecare miscare
dar partea cea mai neplacuta este
ca-i la stangul, piciorul de ambreiaj
exact in ziua in care masina mea era gata sa se-ntoarca in trafic
si, pe deasupra, nici capsunile alea n-au fost cine stie ce.