sâmbătă, 8 septembrie 2007

requiem for a dream

sa-ti spun ceva. ma intorc cu spatele si plec. si nu ma mai uit inapoi. mi-ar fi fost greu sa-ti soptesc asta in fata, in ochi, in ochii tai adanci care m-ar fi privit nedumeriti. mi-ar fi fost imposibil sa-ti vad zambetul transformandu-se in grimasa de durere. n-as fi putut sa-ti vad frumoasele maini framantandu-se.
nu ma mai uit inapoi, nu. dar tu nu stii asta. si n-o sa intelegi niciodata.
si-ti urmaresc silueta indepartandu-se in noapte, si linia umerilor tai, si vad cand iti sucesti capul sa-mi zambesti fericit, si stiu ca maine, maine...
mi-e frig. mi-au inghetat mainile si vant rece imi suiera prin vene.
ma intorc cu spatele si plec. si nu ma mai uit inapoi.
stiai de la inceput, asa-i? ti-am spus. nu m-ai crezut. n-ai vrut sa crezi. nu ai stiut sa crezi. si fiecare pas te duce mai departe de mine, si nu stii, si-mi vine sa te strig, si-mi vine sa alerg in urma ta, sa te mai tin in brate, sa ma mai tii in brate, sa te pierd, sa plang. si stau pe loc, si stau pe loc. si ochii-mi sunt uscati, si buzele la fel. si ma intorc cu spatele si plec.
sa nu ma cauti. sa nu ma chemi. o sa-ti raspunda doar vantul de toamna. si o sa-ti spuna minciuni, minciuni despre mine, despre noi. si sa le crezi, iubitule.

6 comentarii:

trestie spunea...

mi-au dat lacrimile.
pentru ca intamplator... si mie mi-e frig.
frig de cuvantul "noi". incalzirea globala nu atinge sufletele...

greenfield spunea...

It's just a dream, or...?

zuzeta spunea...

hm, vad ca facem schimb de lacrimi...
:)

greenfield, mi-ai pus cea mai grea intrebare posibila. pentru ca singurul raspuns pe care-l pot da e bizar: a fost si n-a fost un vis.

greenfield spunea...

Banuiam eu, dar am sperat ca-i doar fictiune. Iti doresc o toamna frumoasa.

Anonim spunea...

ar fi trebuit sa-i spui

zuzeta spunea...

fly. esti cam pe langa subiect, fly.
mai citesti o data?