in naivitatea adolescentei, am alergat noaptea pe strazi, m-am amestecat cu multimea, am strigat jos comunismul si-am visat prosteste ca fac revolutie. in agitatia primei libertati, am cantat in piata universitatii si-am agitat cheile, m-am ascuns prin tunelele de la metrou ca sa scap de furia dezlantuita a fiilor vaii jiului, am votat liberalii si-am vazut, pentru prima oara, parisul.
am urat cu patima frontul salvarii nationale, am lipit afise cu sageata si mi-am baut mintile in lungi si inutile discutii prin barul de la pnl de pe magheru.
in 1990, la abia 18 ani, nici nu gandeam ca va veni ziua in care, asezata in fata televizorului, cu sonorul oprit, am sa urmaresc, ca intr-un film mut atent regizat, mimica a doi penibil actori, aruncati in arena de aceleasi dibace maini care, la sfarsitul spectacolului, numara incasarile.
mai bine ma uitam la un western. macar avem parte de ceva actiune cu impuscaturi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu