lacrimile banilor

eu ce sa-ti spun cand tu plangi, plangi?
imi trec mana prin parul tau, taiat scurt, iti sterg lacrimile si tac.
dar nu pot sa te sufar. nu-mi place de tine, nu-mi place suficienta ta, snobismul, nu-mi plac banii tai ridicati la rang de unic si fundamental scop in viata, nu-mi plac nici cadourile pe care mi le-aduci zambind plin, vezi, m-am gandit la tine, nu-mi scoate ochii, la dracu, eu nu vreau sa te gandesti la mine, nu-mi place cand iti deschizi portofelul intotdeauna burdusit si-l tii la vedere (ce dracu, fratioare, ca exista carduri de multa vreme), cand scoti banii ostentativ si-i fluturi pe sub nasul ospatarului, platesc eu, platesc eu, nu-mi place cand ma astepti in oras si-ti parchezi limuzina intr-un loc prea vizibil, cu mana scoasa pe geam, taranule cu tot cu rolexul tau. si eu iti spun, tu razi, prostii papusa, comanda tu ce vrei. ca banu-i singuru-mparat. oh, nu erai asa. sau eu nu-mi amintesc.
nu-mi place de tine si dintre toti oamenii din lume, dintre toti prietenii tai smecheri si femeile tale incredibile, din toate cercurile tale inalte si inaccesibile, cum dracu te gandesti sa ma chemi tocmai pe mine si sa plangi???
de fapt nu-mi pasa, te privesc si nu simt nimic, pierd timpul, pierd timpul, nici nu inteleg ce problema ai, nu stiu de ce am venit, nu stiu de ce continui sa ma cauti si eu sa-ti raspund la telefon, ani de zile, ani de zile o relatie saraca si inutila, ne intalnim si n-avem ce vorbi, n-avem ce gandi, n-avem.
te privesc si incerc sa-mi amintesc, doamne, am impartit cu tine patul si vreun an din viata mea, am uitat demult, nu recunosc nimic din ce-mi povestesti despre noi, s-a intamplat in alta viata, nu mai stiu. stiu ca eram tineri si radeam, beam bere pe terasa si mergeam cu nasul, faceam amor noaptea pe plaja si ne certam mereu.
tu ma cunosti, imi spui si eu habar n-am despre tine. de multi ani nu mai stiu decat ca nu ai nimic in comun cu mine. de prea multi ani ne-am indepartat, fiecare pe drumul lui, ne-am instrainat, ne-am pierdut. o amintire, la dracu, printre mii de amintiri. n-am ramas prieteni, nici camarazi nu suntem. nimic.
in schimb stiu ca
esti singur intr-o lume mare. in jurul tau nu-s oameni calzi, in jurul tau sunt suflete mutilate, stiu. si plangi acum, dar maine o sa uiti, si minti acum si maine o sa crezi. eu te privesc si tac. si tac.
dar data viitoare, sper
o sa am puterea sa-ti spun
ca nu-mi pasa. nu-mi pasa.
atunci sa plangi si-o sa te cred.