nu stiu sa spun ce simt.
nu pot sa-mi rostesc starea, amestecul de fericire cu teama, privirea-mi care mangaie norii, ploaia care-mi picura dulce-amar gand de toamna, de sfarsit, de inceput.
nu stiu sa spun ca vibrez, ca aud muzica, ca-mi danseaza sufletul tangoul strazilor mohorate, ingropate-n frunze ude. cum sa spun ca iubesc copacii? si ca ma dor crengile lor goale, chinuite de vant? cum sa spun ca, desi mi-e frig, ii zambesc ploii, si norilor? ca si mie imi zambesc in vreme ce imi incalzesc mainile pe cana fierbinte de cafea?!
miroase a ploaie si a dor. e toamna iar si eu sunt fericita. cred ca sunt fericita.
pentru ca iubesc ploaia. si norii. si toamna care ma doare.
ba da, stiu sa spun ce simt. simt ca traiesc.
5 comentarii:
ma, ai scris ca ti-e dor de vara.... am vb cu vremea, s-a facut frumos... acu' scrii de toamna si stari aferente:)) ce sa fac? hmmm...
pai mi-e dor de vara, dar ieri tare mi-a mai placut toamna.
dar uite, azi a fost o zi superba.
tu ai facut asta?
da, si nici macar nu mai sunt inger :))
unii ingeri cred ca, daca nu mai vor sa aiba aripi, asta are sa se si intample.
dar e doar o iluzie.
insa uneori pana si ingerii au nevoie sa mearga pe jos. chiar daca ajung mai greu...
Trimiteți un comentariu