am inceput sa numar zilele
pana cand aroma de pin o sa amestece cu miros de sare, pana cand vantul de toamna o sa-mi umfle parul si pielea o sa-mi capete culori de soare. si intr-o taverna pe malul marii, privind ametita un cer prea instelat, cu mintea incetosata, vag si placut, de un jack cu gheata, o sa ma gandesc la viata. in grecia, din nou. nu mai e mult, nu.
8 comentarii:
Ei, atunci înțelegi ce lucreaz și eu, da?:)) La ora asta, la care-ți scriu, am urcat în cameră tot felul de cocktailuri, fără număr, strobo și dansuri nebune în discotecă, o baie în nocturnă, în piscină, contra șpagă. Și știi care e culmea?
M-am gândit și eu, între timp, la viață. La cum merită trăită la maxim, la cum trce, fi-r-ar, de repede. Te pup, zuzo! Salutări de la...Agigea mea.:-)
Anul trecut pe vremea asta, adica maine mai precis plecam in Thassos...Acum ma pot gandi doar la cum a fost:)
E bine si-asa!
am inteles, da, da
eram ingrijorata
si ma bucur ca viata te tine de mana cand dansezi. pup si eu, doamna!
greenfield
stiu deja ca esti o iubitoare de grecia :). eu zic sa te gandesti la cum are sa fie data viitoare. e la fel de frumos, dar mai optimist. pana atunci promit sa-ti aduc o bucata de insula, cand ma intorc. anul asta incerc o lefkada, la marea ionica. :)
Drept sa-ti spun, cred ca acum as vrea sa revad si Atena. Am inteles ca s-a mai schimbat intre timp...pana una-alta ma voi multumi cu bucata de insula de la tine:)
ti-aduc,promit ;)
sa te uiti dupa calea lactee, ca pina si io in vama am vazut-o, daramite...
mai v,
in vama ACEEA
vezi calea lactee si fara sa te uiti pe cer :))
nu vorbim despre vama cu cale lactee de cristale swarovski, nu?
Trimiteți un comentariu