atunci

atunci,
in timpul in care ziua era noapte
si fluturii imi insoteau pasii
cand prietenii radeau si pierdeam sirul berilor si-al barurilor de noapte
cand maine trecea zburand catre un nou drum
iar ziua de ieri, pierduta printr-un asternut strain, zambea discret in febra musculara a prelungitelor partide de sex in pozitii incomode
cand ne vedeam atat de des
incat ne amestecam numele si vietile
atunci
recunosteam de cu seara gustul diminetilor fericite si abuzam de cafea neagra in asteptarea noptilor lungi
monica, tampito
ca despre tine am vorbit azi
si mi-am amintit de toate nebuniile pe care le-am facut
in anii aia stralucitori
toate iubirile si disperarile, intrebarile si raspunsurile
si flaviu, dragostea mea
asfaltul fierbinte sub talpi
(oh, ti-amintesti cand am tras cu pusca de la tir in turistii din parcul de distractii de la mamaia? si cand am fugit de suedezii care sperau la o noapte fierbinte de-amor, dupa ce platisera sampania? tii minte cum radeam?
monica, ti-amintesti cand adormeam in zori, claie peste gramada, inlantuiti in patul mare din garsoniera din vitan? )
si maine era o noua zi, si maine era o noua zi...
atunci
atunci lumea era simpla
si-avea culoarea rosu-aprins
era a mea si o-mparteam cu toti
la dracu,
ce frumusete, ce nebunie era viata
atunci.