in anii in care ma indeletniceam cu sportul cu patine de gheata incasam cateva cazaturi pe saptamana. ca un facut, toate in genunchiul drept.
au trecut ani de cand m-am lasat (de patinaj), dar nu si de cazaturi. pentru ca am experimentat pe rand tot felul de sporturi extreme. cele mai aprige busituri le-am tras de pe motor, ultima dintre ele nu mai departe de inceputul acestei frumoase primaveri.
niciodata, insa, n-am cazut asa, aiurea.
pana ieri.
telefonul suna turbat pe masa din curte
eu purtam triumfatoare un castron, capsuni cu multa frisca
am rupt-o la fuga
cu grija sa nu pierd pretiosul continut, nici pretiosul apel sa nu-l ratez
am zburat de pe terasa, cu bataie pe dreptul
si cand sa aterizez in siguranta ceva s-a intamplat
mi-am dat seama ca am a alege
desertul sau integritatea fizica
nu m-am putut hotari
am aterizat spectaculos, pe genunchiul stang, durerea ascutita mi-a luat rasuflarea, mi-am facut praf podul palmei drepte
doar doua trei fructe s-au rostogolit in praf
si soneria telefonului a incetat.
o umflatura obraznica s-a asezat peste genunchi, ma doare crunt fiecare miscare
dar partea cea mai neplacuta este
ca-i la stangul, piciorul de ambreiaj
exact in ziua in care masina mea era gata sa se-ntoarca in trafic
si, pe deasupra, nici capsunile alea n-au fost cine stie ce.
7 comentarii:
hmmm...cred că de la frişcă ţi se trage :)
hmm, de la frisca mi se trag multe :)
neah, capsunile-s de vina:))
O radiografie la genunchi nu ti-ar strica, e chiar indicata...zic si eu, asa.
ei, mi-a trecut si genunchiul
dar si pofta de capsuni intre timp
:))
Ambreiaj, ambreiaj... dar bine că nu-i, din nou, dreptul. Căpşunele înţeleg că n-au meritat, dar nu ne-ai zis nimic de telefon...
:))
m-ai prins!
Trimiteți un comentariu